Fructe de toamna
   Ce te legeni
Zile de toamna
   Pleaca berzele
Povestea frunzelor
   Peisaj de toamna
Toamna
   A cazut intaia bruma
Vine toamna
   Vant de toamna
Balada unui greier mic
   Livada
A cazut intaia bruma  de Niculina Muresan
La revedere, pasari calatoare
Toamna tarzie de Monica Tomescu


Ca oglinda
Unde te duci, toamna draga?
In livada si in vie de Emilia Caldararu
Ce frumoasa este toamna de Maties Anca
Ce te legeni? de Mihai Eminescu
Douasprezece luni

ALTE  POEZII DE  TOAMNA  GASITI  AICI !

POEZII  DESPRE  MESERII
POEZII  DE  IARNA:

1 / 2


Fructele de toamna






Hai copii veniti cu mine
In livada-i tare bine.
Fructele ne-asteapta toate
Sa mancam pe saturate.
Mere,pere,nuci si prune
Si gutui,sunt tare bune!
Iar de urcati sus,la vie,
Aici alta bogatie.
Strugurii s-au strans gramada
Iar ciorchinii stau sa cada.
Hai, pe ganduri nu mai stati!
Sunt zemosi si aromati.
Fructele-s gustoase toate
Insa trebuie spalate.
Ca praful necugetat
Pe ele s-a asezat.
Doar si mamica le spala
Cand le-aseaza in camara
Ca toata iarna s-avem
Compot, dulceata si gem.

Ce te legeni?

 "Ce te legeni, codrule,
Fără ploaie, fără vânt,
Cu crengile la pământ?"
- "De ce nu m-aş legăna,
Dacă trece vremea mea!
Ziua scade, noaptea creşte
Şi frunzişul mi-l răreşte.
Bate vântul frunza-n dungă -
Cântăreţii mi-i alungă;
Bate vântul dintr-o parte -
Iarna-i ici, vara-i departe.
Şi de ce să nu mă plec,
Dacă păsările trec!
Peste vârf de rămurele
Trec în stoluri rândunele,
Ducând gândurile mele
Şi norocul meu cu ele.
Şi se duc pe rând pe rând,
Zarea lumii-ntunecând,
Şi se duc ca clipele,
Scuturând aripele,
Şi mă lasă pustiit,
Veştejit şi amorţit
Şi cu doru-mi singurel,
De mă-ngân numai cu el!"

Pleaca Berzele 


Spre cararea de sub stele,
Carduri, carduri se grabesc.
Toate berzele pornesc
Intr-un drum stiut de ele.
Inainte de plecare
Au facut un mic popas,
Sa ne spuna: „Bun ramas".,
Rand pe rand, la fiecare.
Clampanind prietenoase,
Dau din aripi catre mine:
- Noi plecam, ramai cu bine!
- Sa va-ntoarceti sanatoase!
Vrabiuta le petrece
Si se-ntoarce-ncet spre sat.
- Ce-o fi draga de oftat?
Ele tin mortis sa plece!
Si zburand pe gard, sprintara,
Mai privi odata-n sus:
- Cip! Cirip! S-au dus?- „S-au dus!"
Le vedem la primavara.

Povestea Frunzelor

Frunza
Azi cad frunzele duium
Si-mi stau vesele in drum,
Ca-s gatite in culori
Aduse-n calesti cu flori
De cocorii ce-au plecat
Si n-au vrut sa stea la sfat.
Maine vor fi suparate,
Zgribulite si plouate.
Mi s-or aduna la poarta
Si-or umple ograda toata.
Matura mi-o da dreptate
Cand le-oi alunga pe toate!

Peisaj de Toamna

Crizantema, floare rara,
Cu petale diafane,
A-nflorit. Si floarea toata
Si-a-mbracat-o cu volane.
Sta in rond si nu-i e teama
Chiar de-al toamnei carnaval.
Cum e alba ca zapada,
Parca s-a gatit de bal.
Dar vazand-o asa frumoasa
Si-mbracata ca o stea,
Vantul a venit, a luat-o
Si-a pornit In dans cu ea.
Si danseaza acum, danseaza,
Vantu-o tine-n brat de stei,
Pomii azvarle cu confete,
Frunze galbene de tei...

Toamna

Vine ploaia, bate vantul,
Frunze cad din pomi de-a randul,
Doar un cuc de poleiala
Canta-n plopii de la scoala.
S-au copt merele-n livada,
Nu se duce sa le vada.
S-au copt prune, s-au copt pere,
El nu vine si nu cere,
Numa-si ia la revedere
De la vara care piere.



A cazut intaia bruma
                                de Niculina Muresan

A cazut intaia bruma
Si-au ramas copacii goi.
Toamna trena si-o aduna -
Vrea sa plece de la noi.

Pleaca toamna, iarna vine!
Nu-i nimic, ne pare bine.
Peste frunze vor cadea
Fulgii albi, fulgii de nea.

Crizantemele-s brumate,
Toate florile-nghetate,
Dimineata-i ceata, rece,
Vine iarna, toamna trece.

Si padurea-i suparata -
Si-a pierdut podoaba toata.
Cantaretii ii plecara,
Vor veni la primavara.


Vine Toamna
                                de Emilia Plugaru

Soarele e tandru,
Vara caldă trece,
Vine sora Toamnă.
 - Cântă, Chiriece!

 - Cântă, Chiriece –
Lăutar cu strună,
Doar în cântec dulce
Toamna îşi adună,

De pe plaiul nostru
Roadele bogate.
- Tu eşti solul roadei,
 Cântă, cântă frate!                       

 Vant de Toamna

              de M. Lovin

S-a pornit aşa deodată,
Vântul toamnei să tot bată,
Să legene crengile,
Să usuce frunzele.

S-au copt toate fructele:
Gutui, nuci şi pere,
Struguri, prune, mere.
Toate noi le-am adunat
Să le-avem pentru iernat.

  Toamna
           de Demostene Botez

Toţi acei ce-ntreaga vară
Am muncit din zori în seară,
Toamna au roade bogate,
Au şi fructe şi bucate.

Mere, pere, în panere,
Prune bune şi alune,
Şi gutui amărui
Cu puf galben ca de pui,
Şi tot felul de legume
De nu le mai ştii pe nume.

   Toamna

A venit toamna ceţoasă,
Frunzele au ruginit,
Vremea este răcoroasă,
Florile s-au vestejit.

Ploi mărunte-ncep să cadă.
Dealurile sunt pustii,
S-au sfârşit de prin ogradă
Jocurile de copii.

Balada unui greier mic
                de G. Topârceanu

Greieras
Peste dealuri zgribulite,
Peste ţarini zdrenţuite,
A venit aşa, deodată,
Toamna cea întunecată.
Lungă, slabă şi zăludă,
Botezând natura udă
Cu-n mănunchi de ciumăfai,-
Când se scutură de ciudă,
Împrejurul ei departe
Risipeşte-n evantai
Ploi mărunte,
Frunze moarte,
Stropi de tină,
Guturai…

Si cum vine de la munte
Blestemând
Şi lăcrimând,
Toţi ciulinii de pe vale
Se pitesc prin văgăuni,
Iar măceşii de pe câmpuri
O întâmpină-n cale
Cu grăbite plecăciuni…

Doar pe coastă, la urcuş,
Din căsuţa lui de humă,
A ieşit un greieruş,
Negru, mic, muiat în tuş
Şi pe-aripi pudrat cu brumă:

- Cri, cri, cri,
Toamnă gri,
Nu credeam c-o să mai vii
Înainte de Crăciun,
Că puteam şi eu s-adun
O grăunţă cât de mică,
Ca să nu cer  împrumut
La vecina mea furnică.

Fiindcă nu-mi dă niciodată,
Şi-apoi umple lumea toată,
Că m-am dus şi i-am cerut…

Dar de-acuş,
Zise el cu glas sfârşit
Ridicând un picioruş,
Dar de-acuş s-a isprăvit…
Cri, cri, cri,
Toamnă gri,
Tare-s mic şi necăjit.
 
 Zile de Toamna
          de G. Coşbuc

Ieri vedeam pe luncă flori…
Mândri fluturi zburători,
Şi vedeam zburând albine!
Ieri era şi cald şi bine.

Azi e frig şi nori şi vânt,
Frunzele cad la pământ,
Florile stau supărate,
Veştejesc de brumă toate.

Ieri era frumos pe-afară
Ca-ntr-o caldă zi de vară.
Azi e toamnă pe pământ
Vreme rea şi bate vânt.

  Toamna
           de Maria Pândaru

A venit deodată
În haină bogată,
Să trezească-n flori
Teama de ninsori.
Păsări călătoare
Cu dorul de soare
Le auzi trecând
În cârduri plecând.
Iar ca o dovadă,
Ploi încep să cadă,
Câmpul pustiind,
Ierburi risipind.
       
   Toamna
              de O. Cazimir

Trece vântul prin copacii goi
Şi zvârle cu castane-n noi.
Dar în liniştea din umbra lui,
Nu-i răspunde glasul nimănui.

Doar o frunză-a mai foşnit, departe,
Ca o filă-ntoarsă dintr-o carte.

     Livada
                de Tiberiu Utan

Pasăre de aur, toamna
Trece-n zbor neauzit,
Iar în cinstea ei, în arbori,
Fructele s-au rumenit.

Merii picotesc sub raze
Şi îţi vine să alergi
Printre pomi, desculţ, prin ierburi
Moi, ca peste calde cergi.

Minunată eşti livadă,
Colţ din basmul luminos
De bunica spus aseară,
Ca voinicul Frumos.
     
   Toamna

Toamna-ncepe să îşi sune
Frunzele-aurite salbe.
Veveriţa strânge-alune
Pentru zile reci şi albe.

Iar livada-ngălbeneşte
Şi frunzişul îşi destramă,
Semn că toamnei îi plăteşte
Roadele cu bani de-aramă.

Chiar şi-un şoricel de câmp
Mai găseşte pe câmpie
Bobuleţe de porumb
Pentru-ascunsa-i magazie.

De priviţi cu luare-aminte,
Tot ce este-n jur te-nvaţă
Să fi gospodar cu minte,
Ca să-ţi fie bine-n viaţă.


                               Toamna
                                
                                      de Emilia Plugaru

                        Joacă razele de soare

                        Printre frunzele de nuc,

                        Trece-un vântuleţ şăgalnic

                        Şi le smulge şi se duc.



                        Şi se duc şi zboară-n cercuri

                        Frunze galbene, hazlii.

                        Vântuleţul le tot mână,

                        Spre frunzetul de prin vii.



                        Frunzuliţele aleargă,

                        Zburdă vesele prin vie,

                        Şi nici una dintre ele

                        Nu-nţelege şi nu ştie,



                        Că întoarcere la nucul

                        Ce pe crengi le-a legănat

                        Nu mai este, de ce oare?

                        De ce oare au plecat?



                        Vor veni iar neguri triste,

                        Se vor stinge toate jos.

                        Zboară-n cercuri, zboară-n cercuri.

                        Ce frumos e, ce frumos...



                        Toamna tese-un covoras
                                         
                                               de Emilia Plugaru
                       
                        Pomii, goi, se întristează,

                        La verdeaţa lor visează.

                        Toamna ţese colo jos

                        Din frunze covor frumos.



                        Eu încet, încet păşesc,

                        Teamă mi-e să nu-l strivesc,

                        Şi buchet de frunze-adun

                        În ierbar să mi le pun.





Poezii de toamna I - Poezii pentru copii - 1

Leave a Reply